Despre noi
Pe 19 mai 2016 l-am găsit pe Ramses sub o mașină. A fost primul motan care a intrat în viața mea și, sincer, pe vremea aia nu prea eram fan pisici.
Totuși, îl auzeam cum urla de sub o mașină, așa că am decis să îl iau și să îl duc la veterinar. L-am lăsat acolo timp de câteva săptămâni, pentru că avea o rană mare la ceafă, avea râie și, ca orice „european” veritabil, avea și niște purici. Am mers zilnic să văd cum e, iar el, ușor, ușor, a început să vadă că nu sunt așa de nașpa, chiar dacă îl lăsasem la cabinet, unde îl chinuiau doamnele doctor cu tratamentul pentru râie.
Medicii de acolo au estimat că are în jur de 5 luni, așa că, în carnetul lui de sănătate, am pus luna ianuarie și m-am gândit eu să trântesc și data de 17, pentru că mă rupea o melodie de pe albumul lui Killa Fonic – Ramses, de unde și numele.
Cumva îmi doream să îl păstrez, dar încă nu eram convins că îmi plac pisicile, așa că, în paralel, pe lângă mersul și jucatul zilnic alături de el la cabinet, îi căutam stăpân.
L-am luat în casă „temporar” sau, cel puțin, așa am mințit-o pe mama. Am vrut să vedem cum se înțelege cu Otis, câinele familiei. Nu spun că au fost ca frații, dar a fost tovărășie la prima vedere.
Ramses dobora din mâncarea lui, iar Otis mânca tot. Dacă nici asta nu e iubire…
Într-un final, am stabilit că nu îl păstrăm, îi găsisem un stăpân, iar fix în clipa în care îi făceam bagajele pentru a-l duce la noul proprietar, am simțit ceva.
Ceva greu de explicat, dar era un gând care îmi zicea: „Îl păstrez, e băiatul meu, mă cert cu toți dacă e nevoie și gata!”
L-am păstrat, am avut parte de câțiva ani foarte mișto alături de el și de Otis, după care m-am mutat doar eu cu Ramses.
A fost cea mai tare perioadă de „băiețeală” și, probabil, perioada mea preferată din viață.
De-a lungul anilor, Ramses a fost cel mai bolnăvicios motan posibil, iar dacă pisicile au 9 vieți, cred că Ramses a avut vreo 15.
A avut sarcom, diverse probleme cu pielea care au necesitat tratamente foarte, foarte complicate, însă cea mai grea operație a fost cea cu stenturile artificiale.
„Norocul” lui a fost că a avut pietre la rinichi și în ureter, iar doctorul de la cabinetul inițial a spus că, dacă nu reușește să elimine singur acele pietre, în 2 zile moare.
Am reușit să găsim un doctor care a făcut prima operație din România pe Ramses. Și anume, Ramses a fost primul motan cu 2 stenturi artificiale din rinichi în vezică.
De-a lungul anilor, a fost și cel mai scump lucru din viața mea, atât la propriu, cât și la figurat.
Nu cred că am un calcul concret, dar Ramses ar fi putut lejer să aibă ca poreclă și „avans pentru BMW”.
Au fost cel puțin 30.000 de euro cheltuiți în toți anii lui de viață pentru toate problemele, dar nici măcar o dată nu am regretat banii.
Această operație i-a prelungit viața cu mulți ani. Ani în care a preluat rolul de frate mai mare pentru Poc.
Și, de asemenea, ani în care ne-a arătat zilnic faptul că Xena nu era binevenită în casă și că are și el limita lui de boschetari salvați de pe stradă.
Norocul nostru e că îl mai spăla Piper din când în când și îi mai treceau spumele.
Din păcate, în luna septembrie, Ramses s-a îmbolnăvit, iar mai apoi, pe 17 octombrie 2024, s-a stins.
Cu toții am sperat că mai fentează moartea încă o dată, dar, aparent, deja a avut mai mult noroc decât oricine în viața asta.
Timp de 2 luni de la moartea lui nu am fost om, cred că în viața mea nu am fost mai trist.
Nu știu cum sună, dar odată cu el mi-am îngropat și o mare parte din inima mea în ziua aia!
Lăsând partea tristă la o parte, cineva mi-a spus că pot face ceva frumos ducându-i numele mai departe.
Acestea fiind spuse, iată asociația care îi poartă numele. Scopul asociației este să strângem cât mai mulți bani pentru animalele care au nevoie de ajutor.
Așa cum Ramses m-a învățat grija și iubirea pentru animalele străzii (de dragostea pentru pisici nu mai zic), la fel și eu vreau să ajut și să îmi ofer contribuția în acest domeniu cât de mult se poate.
Pe site-ul www.haosat.ro găsiți câteva modele cu mai sus menționatul, iar toți banii vor merge, bineînțeles, pentru caritate.
Cam asta ar fi în mare parte, restul detaliilor se găsesc pe site. Puteți dona într-unul din conturile menționate, ne puteți trimite diverse cazuri de adopție sau animăluțe aflate în diferite situații și, bineînțeles, ne puteți scrie pe oricare dintre conturile de socializare.
Dacă există viață dincolo, Ramses, sper să îmi cheltui banii și acolo! Te iubește tata! ❤️